2013
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Ani: 2008 2009 2010 2011 2012 | 2013 (MMXIII) | 2014 2015 2016 2017 2018 |
|
| Decenii: Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 - Anii 2000 - Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 |
|
| Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII Cronologie tematică: 2013 în lume: |
|
| 2013 în alte calendare | |
|---|---|
| Ab urbe condita | 2766 |
| Calendarul armean | 1462 ԹՎ ՌՆԿԲ |
| Calendarul Bahá'í | 169 / 170 |
| Calendarul bengalez | 1419 / 1420 |
| Calendarul berber | 2963 |
| Calendarul bizantin | 7521 / 7522 |
| Calendarul budist | 2557 |
| Calendarul burmez | 1375 |
| Calendarul chinezesc | 4709 / 4710 |
| Calendarul coptic | 1729 / 1730 |
| Calendarul ebraic | 5773 / 5774 |
| Calendarul etiopian | 2005 / 2006 |
| Calendarul republican francez | CCXXI / CCXXII 221 / 222 |
| Calendarul hindus | |
| Vikram Samvat | 2068 / 2069 |
| Shaka Samvat | 1935 / 1936 |
| Calendarul iranian | 1391 / 1392 |
| Calendarul islamic | 1434 / 1435 |
| Calendarul japonez | Heisei 25 (平成25年) |
| Calendarul coreean | |
| Era Dangun | 4346 |
| Era Juche | 102 |
| Calendarul minguo | ROC 102 民國102年 |
| Calendarul seleucid | 2324 / 2325 |
| Calendarul tailandez | 2556 |
Anul 2013 (MMXIII) a fost un an al calendarului gregorian. Este primul an în ultimii 26 de ani (din anul 1987) care conține patru cifre diferite. A fost desemnat:
- Anul Internațional al cooperării în domeniul apei.[1]
- Anul Internațional al quinoa.[1]
- Anul Internațional al statelor insulare mici.[1]
- Anul European al cetățenilor.[2]
- Anul orașelor Cașovia și Marsilia numite Capitale Europene ale Culturii.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie:
- Irlanda a preluat de la Cipru președinția Uniunii Europene.
- Marsilia (din Franța) și Cașovia (din Slovacia) au devenit Capitale Europene ale Culturii.
- Marea Britanie a preluat președinția G8.
- 2 ianuarie: Congresul american a adoptat proiectul de lege menit să ducă la evitarea așa-numitei "prăpăstii fiscale", respectiv a unor majorări de taxe și reduceri de cheltuieli care ar fi intrat automat în vigoare și care ar fi creat riscul intrării economiei Statelor Unite într-o nouă recesiune.
- 5 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade s-a produs in largul coastelor statului american Alaska.
- 11/12 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia.
- 15 ianuarie: Franța a trimis treptat 2.500 de soldați în Mali, pentru a lupta împotriva grupurilor islamiste care ocupă nordul țării.
- 16 ianuarie: Este declanșată criza ostaticilor de la In Amenas, ca răspuns la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au atacat militanții din Mali. În schimbul siguranței ostaticilor de la instalațiile de gaze naturale operate de compania Sonatrach împreună cu firma norvegiană Statoil, situate în estul Algeriei, în apropiere de granița cu Libia, militanții islamiști cer încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mali.
- 17 ianuarie: MAE a informat că printre ostatici sunt și cinci cetățeni români. Grupul de intervenție specială al armatei algeriene a început un asalt cu elicoptere asupra complexului[3] ocupat de islamiști, fiind uciși 32 răpitori și 23 ostatici.[4]
- 20 ianuarie: Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că o decizie privind participarea României la operațiunile din Mali va fi luată la 21 ianuarie, în CSAT.[5]
- 20 ianuarie: Începutul celui de-al doilea mandat de președinte al SUA al lui Barack Obama.
- 22 ianuarie: Alegeri legislative anticipate în Israel, după dizolvarea Parlamentului israelian în octombrie 2012.
- 23 ianuarie: Alegerile legislative anticipate în Iordania, după dizolvarea Parlamentului de către regele Abdallah al II-lea.
- 26 ianuarie: Miloš Zeman este ales următorul președinte al Republicii Cehe.
- 28 ianuarie: Regina Beatrix a Țărilor de Jos a anunțat abdicarea ei în favoarea fiului său, Willem-Alexander, Prinț de Orania, la 30 aprilie 2013.
- 28 ianuarie: Proteste în Bulgaria.
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 3 februarie: Alegerea Congresului Popular în Cuba.
- 7-17 februarie: A 63-a Berlinală, Festivalul internațional de film de la Berlin. Regizorul chinez Wong Kar Wai este președintele juriului.
- 7 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 8.0 lovește Insulele Solomon, generând un tsunami care a ucis cel puțin nouă persoane.
- 11 februarie: Papa Benedict al XVI-lea și-a anunțat retragerea din funcție începând cu data de 28 februarie.
- 15 februarie: O ploaie de meteoriți a provocat explozii în stratul inferior al atmosferei deasupra regiunii Celiabinsk, Rusia.[6]
- 17 februarie: A 63-a ediție a Ursului de aur, unde marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer pentru filmul Poziția copilului.
- 20 februarie: NASA anunță descoperirea lui Kepler-37b, cea mai mică planetă care orbiteză în jurul unei stele similare cu Soarele.
- 20 februarie: Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a anunțat în parlament demisia guvernului său, în urma protestelor la nivel național împotriva prețurilor la electricitate.
- 24 februarie: A 85-a ediție a premiilor Oscar. Argo obține Oscar pentru cel mai bun film și actorul Daniel Day-Lewis câștigă cel de-al treilea premiu Oscar pentru cel mai bun actor.
- 24 februarie-25 februarie: Alegeri parlamentare în Italia. Coaliția de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi devansează forțele de centru-stânga în proiecțiile privind Senatul italian.
- 28 februarie: În urma retragerii papei Benedict al XVI-lea a survenit sedisvacanța Sfântului Scaun.
Martie[modificare | modificare sursă]
- 4 martie: Alegeri generale în Kenya.
- 5 martie: Republica Moldova: Guvernul condus de Vlad Filat a fost demis prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament. Grupurile PD, PCRM (Partidul Comuniștilor) și deputații neafiliați au votat în favoarea moțiunii.
- 7 martie: Silvio Berlusconi a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare în procesul privind cumpărarea băncii Unipol, pentru divulgare de informații confidențiale.
- 9 martie: Oamenii de știință ruși anunță că au descoperit un tip cu totul nou de bacterii în apa lacului antarctic Vostok.[7][8] Trei zile mai târziu, rușii au revenit asupra informațiilor, anunțând că în mostrele recoltate nu se află vreo bacterie necunoscută până acum, ci, mai degraba, e vorba despre niște agenți contaminanți.[9]
- 12 martie: A început Conclavul din 2013, de alegere a succesorului papei Benedict al XVI-lea.
- 13 martie: Cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a fost ales ca papă și și-a luat numele de Papa Francisc. Este primul papă latino american al Bisericii Catolice.
- 13 martie: Parlamentul European respinge un buget al Uniunii Europene pentru prima dată în istoria sa.[10]
- 14 martie: Adunarea Națională Populară a Chinei (ANP) l-a ales pe Secretarul General Xi Jinping ca noul președinte al Republicii Populare Chineze, pe Li Yuanchao ca noul vice-președinte și pe Zhang Dejiang ca președinte al Comitetului permanent ANP.[11]
- 19 martie: Sute de mii de oameni participă la ceremonia de inaugurare papală pentru Papa Francisc în Piața Sf. Petru din Roma.
- 23 martie: Papa Francisc s-a întâlnit cu predecesorul său Benedict al XVI-lea la Castelul Gandolfo, reședința pontificală de vară aflată în sudul Romei, o întâlnire inedită în istoria Bisericii Catolice.
- 24 martie: Republica Centrala Africana: președintele François Bozizé este înlăturat după ce fuge în Republica Democratică Congo, debutând capturarea capitalei de către rebeli
- 25 martie: UE oferă 10 miliarde € pentru a salva Cipru de la faliment. Împrumutul de salvare va fi în mod egal împărțit între Mecanismul european de stabilizare financiară, Fondul european de stabilitate financiară, precum și de Fondul Monetar Internațional.Afacerea precipită o criză bancară la nivel național pe insulă.
- 25 martie: A 7-a ediție a Premiilor Gopo. Filmul Toată lumea din familia noastră a obținut premiul Gopo pentru cel mai bun film.
- 27 martie: Canada este prima țară care se retrage din Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea Deșertificării.
- 27 martie: Coreea de Nord taie linia telefonică militară de urgență cu Coreea de Sud, la scurtă vreme după suspendarea ”telefonului roșu” dintre cele două guverne.
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 2 aprilie: Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă Tratatul privind comerțul cu arme pentru a reglementa comerțul internațional cu arme convenționale.
- 3 aprilie: Armata nord-coreeană a primit acordul de la Parlamentul Nord-Coreean pentru atacul nuclear asupra SUA.
- 5 aprilie: Guvernul nord-coreean anunță că "începând cu 10 aprilie va fi incapabil să garanteze securitatea ambasadelor și organizațiilor internaționale în țară, în eventualitatea unui conflict".
- 5 aprilie: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a fost recompensată cu un premiu BAFTA onorific pentru suportul pe care l-a acordat întreaga viață filmului și televiziunilor britanice, fiind declarată totodată și ”cea mai memorabilă fată Bond”, pentru apariția ei alături de Daniel Craig în clipul de promovare a Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012.
- 8 aprilie: S-a stins din viață Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru al Marii Britanii.
- 15 aprilie: Atacul cu bombe de la maratonul din Boston - 3 morți și 183 de răniți.
- 16 aprilie: Cutremur în Iran cu magnitudinea de 7,8. Potrivit Russia Today autoritățile din Iran au confirmat 40 de morți în urma cutremurului, citând presa iraniană. Epicentrul a fost la 86 de km de Khash, un oraș cu o populație de 56.000 de locuitori.
- 18 aprilie: 14 persoane au murit, iar peste 100 au fost rănite în urma exploziei unei fabrici din Texas.
- 19 aprilie: O rachetă Soyuz a lansat pe orbită o adevărată menajerie de șoareci, șopârle, melci și alte organisme vii pentru a efectua experimente științifice în vederea unui zbor spre Marte. Animalele au rămas pe orbită o lună și au revenit pe Pământ la 18 mai. Toate reptilele au supraviețuit însă jumătate din șoareci au murit.
- Fostul președinte pakistanez Pervez Musharraf a fost arestat preventiv după ce a ieșit din exil.
- 20 aprilie: Giorgio Napolitano a obținut un nou mandat de președinte al Italiei, în cursul unui vot desfășurat în Parlament.
- 20 aprilie-21 aprilie: Un sesim de magnitudine 6,7 și o altă replică de 5,4 grade pe scara Richter a avut loc în Lushan, din regiunea Sichuan, din China:peste 203 morți și peste 11.500 de răniți.
- 24 aprilie: Bangladesh: Cel puțin 25 de morți și 500 de răniți în urma prăbușirii unei clădiri.
- 28 aprilie: Focuri de armă au fost trase rănind trei persoane, în fața Palatului Chigi, sediul Guvernului, în momentul în care Cabinetul Letta depunea jurământul la Palatul Quirinal, alături de cei 21 de membri ai cabinetului său. Autorul atacului a fost de asemenea rănit.
- Violențe în provincia Xinjiang din China: Cel puțin 21 de morți, printre care și polițiști.
- 29 aprilie: Aproximativ 35 de persoane au fost rănite în urma unei explozii produse într-o clădire din centrul orașului Praga.
- 30 aprilie: Regina Beatrix a Olandei a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinț de Orania a urcat pe tronul Țărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Willem-Alexander este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea.
Mai[modificare | modificare sursă]
- 10 mai: Justiția din Guatemala l-a condamnat pe fostul dictator Efrain Rios Montt, în vârstă de 86 de ani, la o pedeapsă cu închisoarea de 80 de ani, 50 de ani pentru genocid și 30 de ani pentru crime de război.
- 10 mai: La Palatul Elisabeta din București se sărbătorește Ziua Regalității. Din cauza stării de sănătate a soției sale, regele Mihai nu a participat.
- 11 mai: Un dublu atentat cu mașină capcană s-a soldat cu moartea a cel puțin 40 de persoane și rănirea a peste 100 în localitatea turcă Reyhanli, din sudul țării, în apropiere de Siria.
- 15 mai: Într-un studiu publicat în Nature, cercetători ai Universității din Oregon au demonstrat pentru prima dată că este posibil să se creeze celule sușă embrionare care să fie identice din punct de vedere genetic cu persoana de la care au fost prelevate.
- 15 mai: Telescopul Kepler a rămas blocat din cauza defectării unui mecanism care permite telescopului să se orienteze spre o direcție dată de pe bolta cerească. Telescopul Kepler, o misiune de 600 de milioane de dolari, a fost lansat de NASA în 2009 și este primul telescop care a fost special construit pentru a căuta planete asemănătoare cu Terra în alte sisteme solare din galaxia noastră, Calea Lactee.
- 15 mai - 26 mai: Festivalul de film de la Cannes: Blue Is the Warmest Colour regizat de Abdellatif Kechiche câștigă premiul Palme d'Or pe anul 2013.
- 18 mai: Pentru a-și stinge datoriile istorice față de China, dar și pentru a pune capăt unei dispute de frontieră care datează de pe vremea Rusiei țariste, Tadjikistanul a acceptat să cedeze o parte din teritoriile sale Chinei.
- 18 mai: Finala Concursului Eurovision 2013 a fost câștigată de Emmelie de Forest din Danemarca cu cântecul "Only Teardrops". România, reprezentată de Cezar Ouatu, s-a clasat pe locul al 13-lea.
- 19 mai-20 mai: Statul Oklahoma (SUA) a fost lovit de o tornadă care a ucis cel puțin 91 de oameni și a rănit cel puțin 145. În total 28 de tornade au fost raportate în Oklahoma, Kansas, Illinois și Iowa, potrivit Serviciului Național american de Meteorologie, Oklahoma și Kansas fiind statele cele mai afectate.
- 20 mai: Președintele din Myanmar Thein Sein, vizitează Casa Albă, ca parte a vizitei sale în Statele Unite, prima a unui șef birman de stat în 47 ani.
- 31 mai: Asteroidul (285263) 1998 QE2 s-a apropiat la 5,8 milioane kilometri distanță de Terra, cea mai mică distanță față de Pământ pentru următorii 200 de ani.
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 1 iunie: A doua zi consecutivă de proteste violente în Turcia după ce guvernul a anunțat că vrea să distrugă un parc din centrul Istanbulului ca să construiască un centru comercial. 939 de persoane au fost arestate și 79 de oameni sunt răniți.
- 5 iunie: Oamenii de știință au anunțat descoperirea celei mai vechi fosile de primată și, deci, cel mai vechi strămoș al omului, care a trăit în urmă cu 55 de milioane de ani: o maimuță de câțiva centimetri înălțime, care cântărea aproximativ 30 de grame, avea o coadă lungă și degete osoase. Strămoșul primatelor a fost botezat Archicebus achilles.
- 5 iunie: Specialiștii anunță descoperirea în Birmania a unei șopârle gigant care a fost denumită Barbaturex morrisoni, în onoarea solistului The Doors, Jim Morrison.
- 8 iunie: Căsătoria Prințesei Madeleine a Suediei, fiica cea mică a regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, cu cetățeanul americano-britanic Christopher O'Neill, la capela Palatului Regal din Stockholm.
- 8 iunie: Sfârșitul celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania; câștigător este filmul indian "Corabia lui Tezeu", de Anand Gandhi.
- 12 iunie: Guvernul grec a închis televiziunea publică ERT declarând că televiziunea este "un caz excepțional de lipsă de transparență și cheltuieli incredibile".
- 12 iunie: A murit cel mai în vârstă bărbat din lume, japonezul Jiroemon Kimura, în vârstă de 116 ani și 54 de zile.
- 14 iunie: Alegeri prezidențiale în Iran pentru desemnarea succesorului lui Mahmud Ahmadinejad. Noul președinte iranian este Hassan Rohani, ales cu 50,68% dintre voturile exprimate.
- 14 iunie: Oamenii de știință au identificat un nou strat la corneea umană, denumit stratul Dua; este al șaselea al corneei și se află în spatele ochiului.
- 15 iunie: Reprezentanți din 24 de organizații județene ale PRM au participat la o ședință extraordinară a Consiliului Național, la care s-a decis revocarea președintelui partidului Corneliu Vadim Tudor și a conducerii PRM. C.V. Tudor a declarat că reuniunea e nestatutară, ilegală.
- 17 iunie: Primul ministru al Republicii Cehe, Petr Nečas, a demisionat în urma unui scandal de corupție.[12]
- Inundații în Uttarakhand și Himachal Pradesh, India, peste 1000 de morti și 20000 de persoane blocate
- 20 iunie: Parlamentarii belaruși au votat un proiect de lege care prevede măsuri mai severe împotriva conducătorilor auto, care se urcă la volan după ce au consumat alcool. Documentul prevede, în special, confiscarea mașinii în cazul în care un șofer este surprins în stare de ebrietate la volan, inclusiv atunci când conducătorul auto nu este posesorul de facto al autoturismului, dacă șoferul respectiv a mai fost supus unor sancțiuni administrative în decurs de un an pentru o infracțiune similară.
- 23 iunie: Grav accident de circulație în Muntenegru, soldat cu moartea a 18 români și rănirea gravă a altor 29.
- 29 iunie: Cea de-a 100 ediție a Turului Franței.
- 30 iunie-6 iulie: A 50-a ediție a Turului României câștigată de ucrainianul Vitali Buț de la echipa Kolss Cycling Team.
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 1 iulie: Aderarea Croației la Uniunea Europeană care devine astfel cel de-al 28-lea stat membru.
- 1 iulie: Lituania preia de la Irlanda președinția Uniunii Europene.
- 1 iulie: Astronomul american Mark Showalter descoperă un nou satelit al planetei Neptun, S/2004 N 1.
- 3 iulie: Regele Albert al II-lea al Belgiei anunță că la 21 iulie va abdica din motive de sănătate. Va fi succedat de fiul său, Prințul Filip al Belgiei.
- 3 iulie: Mohamed Morsi a fost demis din funcția de președinte al Egiptului în urma unei lovituri de stat pe fondul protestelor de masă.
- 6 iulie: Zborul 214 al Asiana Airlines s-a prăbușit în timp ce ateriza pe Aeroportul Internațional San Francisco. Doi pasageri și-au pierdut viața. Acesta a fost primul accident mortal care a implicat un model 777.[13][14]
- 7 iulie: Finala masculină de simplu de la Wimbledon este câștigată de scoțianul Andy Murray în fața sârbului Novak Djokovic. Murray devine primul britanic care câștigă Wimbledon de la Fred Perry în 1936.
- 19 iulie: Omar Hayssam este adus în România și predat Poliției pentru a fi încarcerat. El este condamnat la 20 de ani închisoare pentru terorism, fiind considerat responsabil de justiția română pentru răpirea ziariștilor români în Irak în 2005.
- 19 iulie: Alpiniștii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan și Teo Vlad au reușit, în premieră românească, să cucerească vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8125 m.
- 19 iulie-4 august: Campionatul Mondial de Natație de la Barcelona, Spania.
- 21 iulie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,6 lovește provincia Gansu, China, omorând cel puțin 22 de persoane și rănind sute.
- 21 iulie: Prințul Filip al Belgiei a devenit rege al belgienilor în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea al Belgiei.
- 24 iulie: Un accident grav de tren a avut loc în orașul Santiago de Compostela din Spania, soldându-se cu zeci de victime.
August[modificare | modificare sursă]
- 3 august: În controversatele alegeri prezidențiale din Zimbabwe, Robert Mugabe a fost declarat câștigător cu 61% din voturile exprimate, extinzând perioada de când e la putere la 33 de ani.
- 4 august: În Casa Parlamentului, Hassan Rouhani este inaugurat oficial ca președinte al Iranului și anunță membrii cabinetului său.
- 4 august: Statele Unite închid 22 de ambasade din Orientul Mijlociu și Africa de Nord pe fondul amenințărilor teroriste Al-Qaeda. De asemenea, Marea Britanie, Franța și Germania își închid ambasada din Yemen iar Canada ambasada din Bangladesh.
- 6 august: Potrivit raportului anual privind clima, publicat de Agenția Americană Oceanică și Atmosferică (NOAA), anul 2012 se numără printre cei mai călduroși zece ani de pe planetă, cu o topire record a ghețurilor arctice și emisii fără precedent de dioxid de carbon.
- 10 august-18 august: Campionatul Mondial de atletism de la Moscova.
- 17 august: CIA recunoaște existența "Zonei 51".
- 21 august: Atacurile chimice de la Ghouta.
- 31 august: Monseniorul și martirul Vladimir Ghika a fost beatificat în România în prezența a peste 7000 de pelerini.
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 1 septembrie: Prima zi de proteste în București față de proiectul Roșia Montană.
- 1 septembrie: Președintele Statelor Unite Barack Obama a declarat că a luat decizia de principiu să efectueze atacuri împotriva regimului sirian.
- 5 septembrie: Summitul G20 de la Sankt Petersburg pe tema crizei din Siria.
- 7 septembrie: Comitetul Olimpic Internațional, la cel de-al 125-lea congres de la Buenos Aires, a decis ca orașul Tokyo să fie gazda Jocurilor Olimpice de vară din 2020.
- 9 septembrie: Alegeri parlamentare în Norvegia.
- 10 septembrie: Statele Unite și Rusia sunt de acord cu adoptarea unei rezoluții ONU care să prevadă recurgerea la forță dacă Siria nu va respecta planul de predare a armelor chimice. Bashar al-Assad, gata să plaseze armele chimice sub control internațional. SUA amână atacul asupra Siriei.
- 11 septembrie: 22 de mineri s-au blocat în subteran la Roșia Montană cerând ca "toți reprezentanții grupurilor parlamentare să vină la Roșia Montana cât de urgent, să discute cu ei și să vadă în ce stare au ajuns".
- 12 septembrie: NASA anunță că Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar.[15]
- 13 septembrie: Încă 11 mineri s-au blocat în subteran (ridicând numărul lor la 33) cerând din nou să vină președintele Senatului, Crin Antonescu, și liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situația economică a zonei și despre proiectul minier.
- 15 septembrie: La București a 15-a zi consecutivă de proteste; 10.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege.[16] Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.
- 15 septembrie: În urma vizitei premierului Victor Ponta la Roșia Montană și a discuției cu minerii blocați, cei 33 de mineri au renunțat la protest și au ieșit la suprafață.[17]
- 16 septembrie: La Washington, DC un om înarmat a ucis doisprezece oameni și a rănit alți zece într-o clădire a Marinei americane. Atacatorul a fost ucis de polițiști.
- 21 septembrie: Un sângeros atac soldat cu 39 morți și sute de răniți s-a produs în capitala Kenyei, Narobi, după ce trei bărbați înarmați cu mitraliere au deschis focul asupra oamenilor aflați la într-un centru comercial, dintr-o zona selectă a orașului.
- 22 septembrie: Alegerile legislative din Germania: Angela Merkel, cancelarul creștin-democrat în funcție, a obținut victoria în alegeri, partidul său conservator (CDU/CSU) însumând 41,5% din voturile exprimate. Aliatul său liberal (FDP) s-a clasat sub pragul de 5% necesar intrării în Bundestag, iar Partidul Social-Democrat (SPD), cu care Merkel urmează să formeze o "mare coaliție", a obținut 25,7% din voturi.
- 24 septembrie: În cutremurul din Pakistan și-au pierdut viața 327 de persoane.
- 29 septembrie: Victoria SPÖ la alegerile legislative din Austria. Cancelarul Werner Faymann (SPÖ) a fost însărcinat cu formarea unui nou cabinet.
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 1 octombrie: După ce Senatul SUA a respins proiectul bugetului, Casa Albă le-a ordonat agențiilor federale americane și instituțiilor publice cu puțin timp înainte de miezul nopții, să își înceteze activitățile, Congresul nereușind să voteze un buget înaintea orei limită din cauza pozițiilor ireconciliabile.
- 4 octombrie: O navă plecată din Libia ce transporta între 450 și 500 de imigranți a naufragiat lângă Lampedusa și doar în jur de 150 pasageri au fost salvați.
- 10 octombrie: Delegați din 140 de țări au semnat Tratatul Minamata, un tratat UNEP conceput pentru a proteja sănătatea umană și mediul de emisiile de mercur.
- 20 octombrie: Alegeri anticipate în Marele Ducat de Luxemburg, în urma retragerii încrederii în cabinetul condus de Jean-Claude Juncker.
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 3 noiembrie: La Chișinău a avut loc manifestația proeuropeană din 2013, la care au participat aproximativ 100.000 de persoane care susțin integrarea europeană a Republicii Moldova.
- 5 noiembrie: Lansarea sondei indiene Mangalyaan spre planeta Marte.
- 8 noiembrie: Taifunul Haiyan, anunțat ca fiind cel mai violent din lume în acest an, a lovit Filipinele cu o viteză de 275 de kilometri la oră.
- 9 noiembrie: Doi cosmonauți ruși au ieșit din Stația Spațială Internațională (ISS) în spațiu cu torța olimpică, pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, cu trei luni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.
- 13 noiembrie: O crăpătură lungă de 30 km în ghețarul Pine Island, duce la formarea unui iceberg gigantic în Antarctica.
- 17 noiembrie: Un avion tip Boeing 737 se prăbușește pe airoportul din orașul Kazan, omorând 44 de pasageri și 6 membri ai echipajului.
- 24 noiembrie: Marile puteri și Iranul au pecetluit la Geneva, un prim acord istoric în vederea împiedicării extinderii programului nuclear iranian.
- 25 noiembrie: Întâlnirea dintre papa Francisc și președintele Vladimir Putin la Roma. Pe agenda discuțiilor s-a aflat Războiul Civil Sirian.
- 29 noiembrie: Republica Moldova a parafat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- 1 decembrie: Accident feroviar la New York. Patru oameni au murit și peste 60 au fost răniți după ce un tren de pasageri a deraiat.
- 1 decembrie: Apogeul protestelor din Ucraina, după ce președintele Viktor Ianukovici a contramandat încheierea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.
- 4 decembrie: Învestirea în funcție a noului cabinet al Marelui Ducat de Luxemburg, condus de liberalul Xavier Bettel.
- 7-22 decembrie: Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Serbia.
- 17 decembrie: Realegerea Angelei Merkel în funcția de cancelar federal al Germaniei.
- 29 decembrie: Un atentat sinucigaș s-a produs în gara din Volgograd , Rusia, în urma căruia cel puțin 18 persoane (inclusiv atacatorul) și-au pierdut viața, iar 40 au fost rănite.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 22 iulie: Prințul George de Cambridge, fiul Ducelui de Cambridge, strănepot al reginei Elisabeta a II-a
Decese[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Listă de persoane decedate în 2013
| S-a sugerat ca în pagina Listă de persoane decedate în 2013 să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni. |
Ianuarie[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: Patti Page (Clara Ann Fowler), cântăreață americană (n. 1927)
- 2 ianuarie: Ștefan Oprea (agronom), a fost unul din remarcabilii dascăli ai agronomiei românești (n. 1928)
- 3 ianuarie: Sergiu Nicolaescu, regizor și actor român (politician) (n. 1930)
- 6 ianuarie: Gerard Helders, politician olandez (n. 1905)
- 6 ianuarie: Metin Kaçan, scriitor turc (n. 1961)
- 7 ianuarie: David R. Ellis, regizor american de film (n. 1952)
- 7 ianuarie: Huell Howser, actor american (n. 1945)
- 7 ianuarie: Epifanie Norocel, episcop român (n. 1932)
- 8 ianuarie: Asbjørn Aarnes, istoric literar norvegian (n. 1923)
- 8 ianuarie: Cornel Pavlovici, fotbalist român (n. 1943)
- 9 ianuarie: James M. Buchanan, economist american, laureat Nobel (n. 1919)
- 10 ianuarie: Otto Tellmann, handbalist român (n. 1927)
- 11 ianuarie:Nguyễn Khánh, general vietnamez (n. 1927)
- 11 ianuarie:Aaron Swartz, programator american (n. 1986)
- 14 ianuarie:Conrad Bain, actor american (n. 1924)
- 15 ianuarie:Prințesa Margarita de Baden (n. 1932)
- 18 ianuarie: Wolfgang Ilgenfritz, politician austriac (n. 1957)
- 18 ianuarie:Robert F. Chew, actor american (n. 1961)
- 19 ianuarie: Taihō Kōki, al 48-lea Yokozuna (n. 1940)
- 21 ianuarie: János Kőrössy, pianist, aranjor, și compozitor român (n. 1926)
- 24 ianuarie:Józef Glemp, cardinal polonez (n. 1929)
- 24 ianuarie:Dan Mihăescu, umorist român (n. 1933)
- 27 ianuarie: Ivan Bodiul, agronom sovietic (n. 1917)
Februarie[modificare | modificare sursă]
- 1 februarie: Ed Koch, avocat și politician american (n. 1924)
- 3 februarie: Wolfgang Abraham, fotbalist german (n. 1942)
- 6 februarie: Mo-Do, cântăreț italian (n. 1966)
- 11 februarie: Zoe Țapu, agronomă română (n. 1934)
- 11 februarie: Mihail-Radu Solcan, filosof român (n. 1953)
- 14 februarie: Ronald Dworkin, filozof american (n. 1931)
- 16 februarie: Dumitru Sechelariu, om de afaceri, primar al Bacăului în perioada 1996-2004 (n. 1958)
- 16 februarie: Felicia Antip, scriitoare română (n. 1927)
- 17 februarie: Shmulik Kraus, compozitor israelian (n. 1935)
- 17 februarie: Tony Sheridan, cântăreț, compozitor și muzician american (n. 1940)
- 18 februarie: Kevin Ayers, cântăreț, compozitor și muzician englez (n. 1944)
- 18 februarie: Damon Harris, cântăreț american (The Temptations) (n. 1950)
- 19 februarie: Donald Richie, niponolog american (n. 1924)
- 19 februarie: Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat Nobel (n. 1937)
- 22 februarie: Wolfgang Sawallisch, dirijor și pianist german (n. 1923)
- 23 februarie: Adrian Hrițcu, episcop român (n. 1926)
- 24 februarie: Dave Charlton, pilot sud-african (n. 1936)
- 25 februarie: Abdelhamid Abou Zeid, criminal algerian (n. 1965)
- 26 februarie: Naarghita, cântăreață română (n. 1939)
- 27 februarie: Van Cliburn, pianist american (n. 1934)
- 27 februarie: Richard Street, cântăreț american (n. 1942)
- 27 februarie: Stéphane Hessel, diplomat și scriitor francez (n. 1917)
- 28 februarie: Donald Arthur Glaser, fizician american, laureat al premiului Nobel (n. 1926)
Martie[modificare | modificare sursă]
- martie: Andrei Cosmovici, psiholog român (n. 1927)
- 3 martie: Dumitru Rucăreanu, actor român (n. 1932)
- 4 martie: Dan Apostol, scriitor și publicist român (n. 1957)
- 5 martie: Hugo Chávez, al 52-lea președinte al Venezuelei (n. 1954)
- 7 martie: Peter Banks, chitarist englez (n. 1947)
- 8 martie: John O'Connell, politician irlandez (n. 1927)
- 9 martie: Aasia, actriță de film indian (n. 1951)
- 10 martie: Prințesa Lilian, Ducesă de Halland (n. 1915)
- 19 martie: Nicolae Paul Mihail, scriitor român (n. 1923)
- 19 martie: Irina Petrescu, actriță română (n. 1941)
- 20 martie: Zillur Rahman, politician, al 19-lea președintele al Bangladesh (n. 1929)
- 21 martie: Pietro Mennea, campion european la atletism italian (n. 1952)
- 21 martie: Chinua Achebe, scriitor, profesor, și critic literar nigerian (n. 1930)
- 23 martie: Joe Weider, culturist și publicist american de origine canadiană (n. 1920)
- 24 martie: Mariana Drăgescu, aviator român (n. 1912)
- 26 martie: Liviu Măruia, arheolog, eograf, specialist în spiritualitatea preistorică și protoistorică și în civilizația dacică român (n. 1977)
- 26 martie: Tudor Tătăru, regizor și umorist din Republica Moldova (n. 1957)
Aprilie[modificare | modificare sursă]
- 1 aprilie: Nicolae Martinescu, sportiv român (n. 1940)
- 4 aprilie: Roger Ebert, critic de film și scenarist american (n. 1942)
- 5 aprilie: George Anania, antologator, eseist și romancier român (n. 1941)
- 8 aprilie: Margaret Thatcher, premier al Regatului Unit (n. 1925)
- 8 aprilie: Sara Montiel, cântăreață și actriță spaniolă (n. 1928)
- 10 aprilie: Robert G. Edwards, fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel (n. 1925)
- 11 aprilie: Hilary Koprowski, imunolog polonez (n. 1916)
- 11 aprilie: Jonathan Winters, actor american (n. 1925)
- 17 aprilie: Gerino Gerini, pilot italian de Formula 1 (n. 1928)
- 17 aprilie: Paul Dan Cristea, academician, profesor roman la Universitatea Politehnica Bucuresti (n. 1983)
- 18 aprilie: Jon Åker, director de spital norvegian (n. 1927)
- 18 aprilie: Cordell Mosson, cântăreț american (n. 1952)
- 19 aprilie: François Jacob, biolog francez, laureat al premiului Nobel (n. 1920)
- 21 aprilie: Shakuntala Devi, astrolog indian supranumit calculatorul uman (n. 1929)
- 23 aprilie: Shirley Abbott (ambassador), om de afaceri, fermier, politician, și ambasador american (n. 1924)
Mai[modificare | modificare sursă]
- 4 mai: Christian de Duve, biochimist și medic belgian, laureat al Premiului Nobel (n. 1917)
- 6 mai: Giulio Andreotti, politician italian, prim-ministru al Italiei (1972-1973, 1976-1979, 1989-1992) (n. 1919)
- 9 mai: Alan Abelson, jurnalist și editor american (n. 1925)
- 9 mai: Cătălin Naum, regizor român (n. 1939)
- 10 mai: Hugh Mackay, 14th Lord Reay, politician britanic (n. 1937)
- 10 mai: Sheila Gordon, scriitoare americană (n. 1927)
- 12 mai: Kenneth Waltz, politolog american (n. 1924)
- 16 mai: Heinrich Rohrer, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1933)
- 17 mai: Jorge Videla, general argentinian, dictator al Argentinei (n. 1925)
- 20 mai: Gheorghe Buzatu, senator PRM și istoric român (n. 1939)
- 20 mai: Ray Manzarek, muzician american (n. 1939)
- 21 mai: Zsolt Erőss, alpinist român (n. 1968)
- 21 mai: Dominique Venner, eseist, istoric, militar și activist francez (n. 1935)
- 23 mai: Georges Moustaki, cântăreț francez (n. 1934)
- 23 mai: Moritz, Landgraf de Hesse (n. 1926)
- 25 mai: Mohammed Rashad Abdulle, savant etiopian (n. 1933)
- 26 mai: Jack Vance, autor american (n. 1916)
- 29 mai: Andrew Greeley, scriitor american (n. 1928)
- 30 mai: Radu Paladi, compozitor român (n. 1927)
Iunie[modificare | modificare sursă]
- 5 iunie: Valerian C. Popescu, medic român (n. 1912)
- 6 iunie: Esther Williams, înotătoare și actriță americană (n. 1921)
- 6 iunie: Jerome Karle, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1918)
- 7 iunie: Rachel Abrams, scriitoare americană (n. 1951)
- 7 iunie: Pierre Mauroy, politician francez, prim-ministru al Franței (n. 1928)
- 8 iunie: Yoram Kaniuk, scriitor israelian (n. 1930)
- 9 iunie: Iain Banks, scriitor britanic (n. 1954)
- 11 iunie: Dinu Pătulea, critic literar român (n. 1947)
- 11 iunie: Cornel Burtică, inginer electromecanic și politician comunist român (n. 1931)
- 11 iunie: Robert Fogel, economist american, laureat Nobel (n. 1926)
- 12 iunie: Tiberiu E. Nășcuțiu, chimist român (n. 1929)
- 15 iunie: José Froilán González, pilot argentinian de Formula 1 (n. 1922)
- 15 iunie: Kenneth Geddes Wilson, fizician american, laureat Nobel (n. 1936)
- 16 iunie: Vladimir Hanga, profesor universitar român (n. 1920)
- 16 iunie: Iustin Pârvu, arhimandrit, stareț al Mănăstirii Petru Vodă (n. 1919)
- 18 iunie: Vasile Frunzete, pictor român (n. 1942)
- 19 iunie: Alexandru Mușina, poet, publicist, profesor și editor (n. 1954)
- 19 iunie: Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei 1994-1998 (n. 1932)
- 19 iunie: James Gandolfini, actor american (n. 1961)
- 20 iunie: Mihail Popescu, general român (n. 1948)
- 21 iunie: Elliott Reid, actor american (n. 1920)
- 22 iunie: Loránd Lohinszky, actor maghiar (n. 1924)
- 23 iunie: Richard Matheson, scriitor american (n. 1926)
- 24 iunie: Vasile Tiță, sportiv român (n. 1928)
- 25 iunie: Octavian Moisin, preot victimă al regimului comunist din România (n. 1914)
- 26 iunie: Marc Rich, om de afaceri belgian (n. 1934)
- 26 iunie: Dumitru Matcovschi, scriitor din Republica Moldova (n. 1939)
- 29 iunie: Abdul Mutalib Mohamed Daud, ISA deținut, fondator și redactor-șef al Sabahkini.net în Sabah (n. 1961)
Iulie[modificare | modificare sursă]
- 2 iulie: Douglas Engelbart, inventator american (n. 1925)
- 2 iulie: Prințesa Fawzia a Egiptului (n. 1921)
- 3 iulie: Radu Vasile, politician român, prim-ministru al României (n. 1942)
- 7 iulie: John Bockris, chimist britanic (n. 1923)
- 12 iulie: Abu Zahar Ithnin, politician din Malaezia (n. 1983)
- 13 iulie: Cory Monteith, actor și cântăreț canadian (n. 1982)
- 18 iulie: Abdul Razak Abdul Hamid, universitar din Malaezia (n. 1925)
- 19 iulie: A K Azizul Huq, al treilea controlor și auditor general al Bangladesh (n. 1929)
- 23 iulie: Djalma Santos, fotbalist brazilian (n. 1929)
- 25 iulie: Bernadette Lafont, actriță franceză (n. 1938)
- 25 iulie: Mohamed Brahmi, politician tunisian (n. 1955)
- 26 iulie: Sung Jae-ki, scriitor coreean (n. 1967)
- 26 iulie: Árpád Duka-Zólyomi, politician slovac membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 din partea Slovaciei (n. 1941)
- 31 iulie: Michael Ansara, actor sirian-american (n. 1922)
August[modificare | modificare sursă]
- august: Abatcha Flatari, membru al Boko Haram (n. 1941)
- 4 august: Sherko Bekas, poet kurz (n. 1940)
- 8 august: Nicolae Gheorghe, sociolog român (n. 1946)
- 9 august: Sheila Gordon, romancier american (n. 1927)
- 10 august: László Csatáry, criminal de război (n. 1913)
- 12 august: Karen Black, actriță americană (n. 1939)
- 12 august: Prințul Friso de Orange-Nassau (n. 1968)
- 13 august: Octavian-Mircea Purceld, deputat român (n. 1948)
- 15 august: Amanullah Abbasi, Judecătorul Sindh Înalta Curte (n. 1935)
- 15 august: Abdul Rahman Al-Sumait, filantrop din Kuwait (n. 1947)
- 15 august: Sławomir Mrożek, dramaturg polonez (n. 1930)
- 17 august: Marius Cuteanu, muzician, compozitor, dirijor și profesor român (n. 1917)
- 18 august: Florin Cioabă, rege international al țiganilor (n. 1954)
- 20 august: Costică Ștefănescu, fotbalist român (n. 1951)
- 20 august: Ted Post, regizor american (n. 1918)
- 25 august: Gylmar dos Santos Neves, fotbalist brazilian (n. 1930)
- 30 august: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1939)
Septembrie[modificare | modificare sursă]
- 2 septembrie: Ronald Coase, economist britanic, laureat Nobel (n. 1910)
- 2 septembrie: Frederik Pohl, scriitor american (n. 1919)
- 3 septembrie: Ariel Castro, infractor american (n. 1960)
- 6 septembrie: Constantin Ghenescu, actor român (n. 1944)
- 7 septembrie: Dokka Umarov, General de brigadă cecen (n. 1964)
- 7 septembrie: Petru Poantă, critic literar și eseist român (n. 1947)
- 9 septembrie: Sunila Abeysekera, militant pentru drepturile omului premiate din Sri Lanka (n. 1952)
- 13 septembrie: Marina Chirca, anticomunist român (n. 1915)
- 17 septembrie: Eiji Toyoda, industriaș japonez (n. 1913)
- 18 septembrie: Marcel Reich-Ranicki, scriitor german (n. 1920)
- 19 septembrie: Hiroshi Yamauchi, antreprenor japonez (n. 1927)
- 21 septembrie: Roman Vlad, pianist român (n. 1919)
- 21 septembrie: Kofi Awoonor, scriitor ghanez (n. 1935)
- 22 septembrie: Álvaro Mutis, poet și romancier columbian (n. 1923)
- 23 septembrie: Geo Saizescu, regizor, scenarist și actor român (n. 1932)
- 26 septembrie: Azizan Abdul Razak, deputat de stat din Malaezia (n. 1944)
- 27 septembrie: Jay Robinson, Actor de film și de televiziune american (n. 1930)
Octombrie[modificare | modificare sursă]
- 1 octombrie: Tom Clancy, scriitor american (n. 1947)
- 1 octombrie: Giulianno Gemma, actor italian (n. 1938)
- 3 octombrie: Sari Abacha, fotbalist nigerian (n. 1978)
- 3 octombrie: Anatol Rotaru, fizician moldovean (n. 1949)
- 4 octombrie: Rela Lucan, cântăreață română de muzică populară (n. 1968)
- 7 octombrie: Ovadja Josef, rabin israelian (n. 1920)
- 10 octombrie: Eugen Cioclea, eseist moldovean (n. 1948)
- 10 octombrie: Scott Carpenter, astronaut american și acvanaut (n. 1925)
- 11 octombrie: María de Villota, sportiv spaniol (n. 1980)
- 13 octombrie: Angela Moldovan, interpretă de muzică populară (n. 1927)
- 19 octombrie: William C. Lowe, pioner al computerului IBm (n. 1941)
- 20 octombrie: Lawrence Klein, economist american (n. 1920)
- 24 octombrie: Manolo Escobar, cântăreț, actor și prezentator spaniol (n. 1931)
- 27 octombrie: Lou Reed, cântăreț american de muzică rock (n. 1942)
- 27 octombrie: Noel Davern, politician irlandez (n. 1945)
- 28 octombrie: Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop și om politic polonez (n. 1927)
- 30 octombrie: Anca Petrescu, deputat român (n. 1949)
Noiembrie[modificare | modificare sursă]
- 4 noiembrie: Hans von Borsody, actor austriac (n. 1929)
- 9 noiembrie: Vasile Suciu (fotbalist), fotbalist român (n. 1942)
- 12 noiembrie: Geo Costiniu, actor român (n. 1950)
- 17 noiembrie: Abdul Qader Saleh, Unul dintre fondatorii Brigăzii Tawhid (Siria) (n. 1920)
- 17 noiembrie: Doris Lessing, scriitoare britanică, laureată Nobel (n. 1919)
- 17 noiembrie: Titus Jucov, director și actor al Teatrului "Licurici" (n. 1950)
- 18 noiembrie: Eugenia Văcărescu Necula, dirijor român (n. 1938)
- 19 noiembrie: Frederick Sanger, biochimist britanic (n. 1918)
- 20 noiembrie: Joseph Paul Franklin, neonazist american (n. 1950)
- 22 noiembrie: Octavian Șchiau, istoric literar român (n. 1930)
- 22 noiembrie: Mircea Crișan, actor român (n. 1924)
- 26 noiembrie: Temistocle Popa, compozitor român (n. 1921)
- 27 noiembrie: Nílton Santos, fotbalist brazilian (n. 1925)
- 30 noiembrie: Moussa Konaté, scriitor din Mali (n. 1951)
- 30 noiembrie: Paul Walker, director și actor ( Cunoscut pentru rolul sau din "Fast and Furious" ) (n. 1973)
- 30 noiembrie: Roger Rodas, fost pilot de curs (n. 1975)
Decembrie[modificare | modificare sursă]
- decembrie: Vera Călin, istoric literar român (n. 1921)
- 5 decembrie: Nelson Mandela, om politic sud-african, care a deținut funcția de președinte al Africii de Sud în intervalul 1994-1999, laureat Nobel (n. 1918)
- 6 decembrie: Georges Baal, scriitor maghiar (n. 1938)
- 8 decembrie: Mihaela Seliva Bălăniuc, femeie din România (n. 1989)
- 8 decembrie: John Cornforth, chimist australian (n. 1917)
- 15 decembrie Joan Fontaine, actriță britanico-americană (n. 1917)
- 10 decembrie: Winton Dean, muzicolog britanic (n. 1916)
- 14 decembrie: Janet Abu-Lughod, savant american (n. 1928)
- 14 decembrie: Peter O'Toole, actor englez de origine irlandeză (n. 1932)
- 18 decembrie: Titus Munteanu, regizor român (n. 1941)
- 19 decembrie: Valeria Borza, sportivă română (n. 1984)
- 19 decembrie: Nae Lăzărescu, actor român de comedie (n. 1941)
- 20 decembrie: Olle Åberg, alergător de cursă de mijloc suedez (n. 1925)
- 21 decembrie: Ahmed Asmat Abdel-Meguid, diplomat egiptean (n. 1924)
- 23 decembrie: Mihail Kalașnikov, proiectant de arme de foc (n. 1919)
- 24 decembrie: Serghei Stroenco, fotbalist și antrenor moldovean (n. 1967)
- 26 decembrie: Dinu Cocea, regizor de film român (n. 1929)
Dată necunoscută[modificare | modificare sursă]
- Cristian Grigorescu, actor român (n. 1984)
- Abba (Boko Haram), membru al Boko Haram (n. 1928)
- Slimane Hadj Abderrahmane, postas danez (n. 1973)
Premii Nobel[modificare | modificare sursă]
- Medicină: James E. Rothman (SUA), Randy W. Schekman (SUA), Thomas C. Südhof (Germania) „(pentru descoperirile în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele omenești)".
- Fizică: François Englert (Belgia) și Peter Higgs (Marea Britanie) "(pentru descoperirea particulei lui Dumnezeu)"
- Chimie: Martin Karplus (SUA), Michael Levitt (SUA), și Arieh Warshel (SUA) "(pentru dezvoltarea de modele multiscale pentru sisteme chimice complexe)".
- Economie: Eugene F. Fama (SUA), Lars Peter Hansen (SUA) și Robert J. Shiller (SUA) "pentru lucrările lor în domeniul analizei prețurilor pe piețele financiare".
- Literatură: Alice Munro (Canada), ca „maestră a nuvelei contemporane”.
- Pace: Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice „pentru eforturile sale susținute de a elimina armele chimice"
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c www.un.org
- ^ www.euractiv.ro
- ^ Bilanț provizoriu, 21 ianuarie 2013, b1.ro
- ^ 23 ostatici și 32 de răpitori au murit în criza din Algeria, 20 ianuarie 2013, gazetanord-vest.ro
- ^ Mircea Dușa: Participarea României în Mali se va discuta în CSAT
- ^ Ploaia de meteoriți din Rusia, Antena 3, 15 februarie 2013
- ^ AFP via Discovery News
- ^ RIA Novosti
- ^ Ziare.com
- ^ Financial Times
- ^ AFP via SBS News
- ^ The New York Times
- ^ Kim, Jack; Pomeroy, Robin (6 iulie 2013). „Asiana plane carried 291 passengers, 16 crew: airline” (în engleză). Reuters. http://www.reuters.com/article/2013/07/06/us-usa-crash-seoul-idUSBRE9650G420130706. Accesat la 6 iulie 2013.
- ^ „Press Release for Incident Involving Asiana Flight OZ 214 - July 7, 2013 06:30 (Kor. Time)” (în engleză). http://us.flyasiana.com/Global/US/en/homepage?fid=ABOUT14000&cmd=NEWSVIEW&seq=2402. Accesat la 6 iulie 2013.
- ^ BBC- Voyager probe 'leaves Solar System'
- ^ Mediafax-Protestul față de proiectul Roșia Montană, la a 15-a zi: 10.000 de oameni au ieșit în stradă la București
- ^ Mediafax -Victor Ponta se află la Roșia Montană. Minerii au ieșit din subteran împreună cu premierul
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- 5 motive pentru care 2013 a fost cel mai bun an din istorie, 18 decembrie 2013, Maria Olaru, Descoperă
- Ce am aflat în anul 2013?, 31 decembrie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
- Cele mai bune și mai frumoase astrofotografii din 2013, 1 ianuarie 2014, Descoperă
- PRODUCȚII DE SUCCES. Ce filme au avut cele mai MARI ÎNCASĂRI în 2013 | VIDEO, 1 ianuarie 2014, Ioana Tomescu, Evenimentul zilei