Liban
|
Liban
الجمهورية اللبنانية Al-Jumhūriyyah al-Lubnāniyyah La République Libanaise Republica Libaneză |
||||||
|
||||||
| Deviză: كلنا للوطن للعلى للعلم (în limba arabă) "Tous pour la Patrie, pour la gloire et le drapeau!" (în franceză) |
||||||
| Imn: Kulluna lil-watan lil 'ula lil-'alam كلّنا للوطن |
||||||
.svg) |
||||||
| Capitală (și cel mai mare oraș) |
Beirut |
|||||
| Limbi oficiale | arabă | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Sistem politic | Republică | |||||
| - | Președinte | Michel Suleiman | ||||
| - | Prim-ministru | Saad Hariri | ||||
| Independență | ||||||
| - | decl. 26 noiembrie 1941 recun. 22 noiembrie 1943 |
|||||
| Suprafață | ||||||
| - | Total | 10,452 km² (locul locul 166) | ||||
| - | Apă (%) | 1,6% | ||||
| Populație | ||||||
| - | Estimare 2008 | 4.224.000 (locul locul 126) | ||||
| - | Densitate | 358/km² loc/km² | ||||
| PIB (PPC) | estimări | |||||
| - | Total | 21,45 mld.$ | ||||
| - | Pe cap de locuitor | 6.100 $ | ||||
| Monedă | Lira libaneză (LBP) | |||||
| Prefix telefonic | +961 | |||||
| Domeniu Internet | .lb | |||||
| Fus orar | EET (UTC+2) | |||||
modifică  |
||||||
Liban (numele oficial Republica Libaneză) este o țară în Asia de Sud-Vest, situată pe țărmul estic al Mării Mediterane. Se învecinează cu Siria la nord și est și cu Israel la sud.
Cuprins
Istoric[modificare | modificare sursă]
Țara are o istorie bogată, identitatea ei culturală fiind caracterizată printr-o diversitate etnică specifică.
Cele mai vechi dovezi ale civilizației de pe teritoriul Libanului datează de circa 7000 ani. El a fost patria fenicienilor, o cultură maritimă ce a înflorit 2500 de ani (între 3000 și 500 î.e.n.). După colapsul Imperiului Otoman, Libanul a trecut în jurisdicția Franței. Liban și-a obținut independența în 1943.
În perioada de până la Războiul civil Libanez (1975-1990), țara a avut o perioadă de relativă prosperitate. Mai este cunoscută ca Elveția Estului. Până în 2006 a existat o altă perioada de relativă stabilitate, însă războiul din 2006, care a durat o lună, a oprit-o. Țara a fost afectată de criza financiară începută în 2007.
Independența[modificare | modificare sursă]
Libanul și-a obținut independența în 1943, pe când Franța se afla sub ocupație germană.[1] Un rol important în acest sens l-a jucat generalul Henri Dentz, Înaltul Comisar de la Vichy pentru Siria și Liban.
Sub presiunea politică, atât din interiorul cât și din afara Libanului, Charles de Gaulle i-a recunoscut independența. La 26 noiembrie 1941 generalul Georges Catroux a declat că Libanul va fi independent sub autoritatea guvernului Franței Libere. Alegerile au avut loc în 1943 și la 8 noiembrie 1943 noul guvern libanez a abolit unilateral mandatul francez asupra regiunii. Francezii au reacționat prin încarcerarea noului guvern. În fața presiunii internaționale, ei i-au eliberat pe oficialii guvernamentali la 22 noiembrie 1943 și au recunoscut independența Libanului.
Aliații din al Doilea Război Mondial au ținut regiunea sub control până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ultimele trupe franceze s-au retras în 1946.
Demografie[modificare | modificare sursă]
S-au făcut estimări că în iulie 2010 Libanul avea o populație de 4.125.247 de oameni,[2] cu toate acestea din 1932 nu s-a organizat nici un recensământ din cauza confensionalismului multor grupe religioase care trăiesc în țară.[3] Populația Libanului este foarte variată, locuitorii lui „sunt urmașii diferitor oameni care au ocupat, invadat sau s-au așezat cu traiul în acest colț al lumii”, făcând ca Libanul să fie „un mozaic de culturi strâns legate între ele”.[4] În timp ce la prima vedere această variere etnică, lingvistică, religioasă și confesională ar putea părea a provoca tulburări civile și politice „o mare parte din istoria Libanului această mare diversitate de comunități religioase a coexistat fără multe conflicte între ele”.[4]
Religie[modificare | modificare sursă]
Libanul este țara cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei din Orientul Mijlociu.[6] În anul 2014, CIA World Factbook a făcut următoarele estimări: musulmani 54% (27% șiiți, 27% sunniți), creștini 40,5% (inclusiv 21% catolici maroniți, 8% ortodoxi greci, 1% protestanți, 10,5% alți creștini), druzi 5,6%, și deasemenea este prezent budismul și hinduismul.[7] Un studiu realizat de Centrul de Informare din Liban în baza numerelor de înregistrare a alegătorilor arată că până în 2011 populația creștină a fost stabilă în comparație cu anii precedenți, constituind 34,35% din populație; musulmanii (inclusiv druzii) au reprezentat 65,47% din populație.[8]
Limbă[modificare | modificare sursă]
În articolul 11 a Constrituției Libanului se stipulează că „Araba este limba națională oficială. O lege determină cazurile în care se va folosi limba franceză”[9] Majoritate libanezilor vorbesc araba libaneză, în timp ce araba literară este mai des utilizată în reviste, ziare și difuzarea media. Aproape 40% din populație sunt considerați francofoni, alți 15% „francofoni parțiali” și 70% din gimnazii folosesc franceza ca a 2-a limbă de instruire.[10] Pentru o comparație, engleza este utilizată ca a 2-a limbă în 30% din gimnaziile Libanului.[10]
Limba engleză este tot mai mult utilizate în știință și afaceri.[11] Începând cu 2007 prezența limbii engleze în Liban a crescut.[12]
Orașe importante[modificare | modificare sursă]
- Beirut, capitala (cca 2.100.000 locuitori)
- Tripoli (peste 500.000 locuitori)
- Zahlé(en) (200.000)
- Sidon (100.000)
- Tir (70.000)
- Baalbek (30.000)
Datele de mai sus sunt numai estimări, deoarece din anul 1932 nu s-au mai efectuat recensăminte oficiale ale populației.
Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 5 obiective din această țară:
- Ruinele vechiului oraș Anjar[13]
- Situl arheologic Baalbek[14]
- Situl arheologic Byblos[15]
- Situl arheologic Tyros[16]
- Wadi Qadisha (Valea Sfântă) și Horsh Arz el-Rab (pădurea de cedrii libanezi)[17]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Glossary: Cross-Channel invasion”. Public Broadcasting Service. http://www.pbs.org/behindcloseddoors/glossary.html. Accesat la 17 octombrie 2009.
- ^ Lebanon la The World Factbook
- ^ United Nations High Commissioner for Refugees. „Lebanon : Overview Minority Rights Group International”. World Directory of Minorities and Indigenous Peoples. http://www.unhcr.org/refworld/country,,,COUNTRYPROF,LBN,4562d8cf2,4954ce52c,0.html. Accesat la 17 ianuarie 2013.
- ^ a b Jamie Stokes (1 iunie 2009). Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East: L to Z. Infobase Publishing. p. 406. ISBN 978-0-8160-7158-6. http://books.google.com/books?id=stl97FdyRswC&pg=PA406. Accesat la 11 decembrie 2011
- ^ „Based on data published by Lebanon Demographic”. http://www.katagogi.com/LV2009/LebMap.aspx?l=EN.
- ^ Dralonge, Richard N. (2008). Economics and Geopolitics of the Middle East. New York: Nova Science Publishers. p. 150. ISBN 1-60456-076-2. „Lebanon, with a population of 3.8 million, has the most religiously diverse society in the Middle East, comprising 17 recognized religious sects.”
- ^ The World Factbook - Lebanon
- ^ The Daily Star (7 februarie 2013). „Study shows stable Christian population in Lebanon”. The Daily Star. http://www.dailystar.com.lb/News/Local-News/2013/Feb-07/205420-study-shows-stable-christian-population-in-lebanon.ashx#axzz2QMcBHqNM. Accesat la 13 aprilie 2013.
- ^ Prof. Dr. Axel Tschentscher, LL.M.. „Article 11 of the Lebanese Constitution”. Servat.unibe.ch. http://www.servat.unibe.ch/icl/le00000_.html#A011_. Accesat la 17 ianuarie 2013.
- ^ a b Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2008). The Story of French. Macmillan. p. 311. ISBN 978-0-312-34184-8. http://books.google.com/books?id=NN5oc0HFC7QC&pg=PA311. Accesat la 14 decembrie 2010
- ^ Jean-Benoît Nadeau, Julie Barlow (2006). Plus ça change. Robson. p. 483. ISBN 1-86105-917-5. http://books.google.com/?id=F_luCRxg6Q4C&pg=PA317. Accesat la 26 ianuarie 2010
- ^ Hodeib, Mirella (19 ianuarie 2007). „English assumes greater importance in Lebanese linguistic universe”. Daily Star (Lebanon). http://www.dailystar.com.lb/News/Local-News/Jan/19/English-assumes-greater-importance-in-Lebanese-linguistic-universe.ashx##axzz2LJ9F7y9b. Accesat la 1 iulie 2013.
- ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
- ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
- ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
- ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
- ^ en Prezentare pe site-ul UNESCO
Legături externe[modificare | modificare sursă]
 |
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Liban |
| Puteți găsi mai multe informații despre Liban prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
 |
Definiții și traduceri în Wikționar |
 |
Imagini și media la Commons |
 |
Citate la Wikicitat |
 |
Texte sursă la Wikisursă |
 |
Manuale la Wikimanuale |
 |
Resurse de studiu la Wikiversitate |
- ro Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României
- ar Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe
- ro Războiul din Liban, articole de Andrei Ștefan Nistor, Cristina Nedelcu, Laura Sitaru, Brândușa Nicolaescu, Ruxandra Ivan și Alina Buzăianu, în Revista Institutului Diplomatic Român, numărul 2, 2006, pp. 113-176
- Site web oficial
- Lebanon la The World Factbook
- „Liban” la Open Directory Project
- Atlasul Wikimedia pentru Lebanon
- UNESCO World Heritage Sites in Lebanon
- Ziua Națională a Libanului, 22 noiembrie 2010, Amos News
- Creștinii din Liban, 22 iunie 2008, Pr. Alexandru Pripon, Ziarul Lumina
|
||||||||
.svg)
